Nimeni nu este la adăpost de poluarea atmosferică, a avertizat Organizația Națiunilor Unite cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, nouă din zece oameni de pe planetă respirând în prezent aer poluat.
Aceasta a dus la o criză globală de sănătate în creștere, care provoacă deja aproximativ 7 milioane de decese pe an, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Arderea combustibililor fosili pentru energie, transport și industrie este un contribuitor major la poluarea aerului, precum și principala sursă a emisiilor de carbon care încălzesc planeta – iar abordarea ambelor probleme împreună ar putea aduce beneficii substanțiale pentru sănătatea publică.
Iată câteva date despre impactul uman al poluării aerului și legăturile sale cu schimbările climatice:
1. Poluarea aerului ucide 800 de persoane în fiecare oră sau 13 în fiecare minut, reprezentând de peste trei ori mai mult decât numărul persoanelor care mor în fiecare an din cauza malariei, a tuberculozei și a SIDA combinate.
2. Unii dintre aceiași poluanți contribuie atât la schimbările climatice, cât și la poluarea locală a aerului, inclusiv carbonul negru sau funinginea – produsă de arderea ineficientă în surse precum sobele de gătit și motoarele diesel – și metanul.
3. Cele cinci surse principale de poluare a aerului sunt: arderea în interior a combustibililor fosili, a lemnului și a altor tipuri de biomasă pentru a găti, a încălzi și a lumina locuințele; industria, inclusiv producerea de energie electrică, cum ar fi centralele pe cărbune și generatoarele diesel; transportul, în special vehiculele cu motoare diesel; agricultura, inclusiv creșterea animalelor, care produce metan și amoniac, orezăriile, care produc metan, și arderea deșeurilor agricole; și arderea deșeurilor în aer liber și a deșeurilor organice în depozitele de deșeuri.
4. Poluarea aerului din gospodării cauzează aproximativ 3,8 milioane de decese premature în fiecare an, marea majoritate în țările în curs de dezvoltare, iar aproximativ 60% din aceste decese se înregistrează în rândul femeilor și copiilor.
5. 93% dintre copiii din întreaga lume trăiesc în zone în care poluarea aerului depășește liniile directoare ale OMS, iar 600.000 de copii sub 15 ani au murit din cauza infecțiilor tractului respirator în 2016.
6. Poluarea aerului este responsabilă pentru 26% din decesele cauzate de boli cardiace ischemice, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale, 43% din decesele cauzate de boli pulmonare obstructive cronice și 29% din decesele cauzate de cancerul pulmonar. La copii, este asociată cu greutate mică la naștere, astm, cancere în copilărie, obezitate, dezvoltare pulmonară deficitară și autism, printre alte defecte de sănătate.
7. 97% dintre orașele din țările cu venituri mici și medii cu peste 100.000 de locuitori nu respectă nivelurile minime de calitate a aerului stabilite de OMS, iar în țările cu venituri ridicate, 29% dintre orașe nu respectă liniile directoare.
8. Aproximativ 25% din poluarea aerului înconjurător urban cu particule fine este cauzată de trafic, 20% de arderea combustibililor menajeri și 15% de activitățile industriale, inclusiv producția de energie electrică.
9. Menținerea încălzirii globale „cu mult sub” 2 grade Celsius (3,6F), așa cum s-au angajat guvernele în cadrul Acordului de la Paris din 2015, ar putea salva aproximativ un milion de vieți pe an până în 2050 numai prin reducerea
poluării aerului.
10. În cele 15 țări care emit cele mai multe gaze care încălzesc planeta, costul poluării aerului pentru sănătatea publică este estimat la mai mult de 4% din PIB. În comparație, menținerea încălzirii la limitele de temperatură prevăzute în Acordul de la Paris ar necesita investiții de aproximativ 1% din PIB-ul global.
.