Background: Tromboprofilaxia prelungită cu betrixaban în doză completă este eficientă în prevenirea tromboembolismului venos (TEV). Cu toate acestea, efectul său asupra criteriului final dur de mortalitate legată de TEV nu a fost evaluat.
Metode: În cadrul studiului APEX, 7.513 pacienți medicali spitalizați cu afecțiuni acute au fost randomizați pentru a primi fie betrixaban cu durată extinsă (35 până la 42 de zile), fie enoxaparină cu durată standard (10 ± 4 zile) pentru prevenirea TEV. Regimul cu doză completă (betrixaban 80 mg pe zi) a fost administrat subiecților care aveau un clearance al creatininei de > 30 ml/min și cărora nu li s-a administrat un inhibitor puternic al P-glicoproteinei. Pe o bază „as-treated” (care include acei pacienți care au fost stratificați la doza de 40 mg, dar care au primit 80 mg), rata mortalității legate de TEV a fost comparată între cele două brațe la 42 de zile (sfârșitul tromboprofilaxiei prelungite) și la 77 de zile (sfârșitul urmăririi) pentru a evalua „efectul de moștenire” al tromboprofilaxiei.
Rezultate: La 42 de zile, decesul legat de TEV a survenit la 9 (0,31%) și 14 (0,59%) pacienți din grupul betrixaban și, respectiv, enoxaparină (HR = 0,65 ; P = 0,30). La 77 de zile, riscul a fost semnificativ mai mic în rândul pacienților care au primit betrixaban, cu 10 (0,34%) evenimente în grupul betrixaban față de 22 (0,79%) în grupul enoxaparină (HR = 0,46 ; P = 0,0348; număr necesar pentru tratament = 223).
Concluzii: Pacienții cărora li s-a administrat întreaga doză de 80 mg de betrixaban cu durată extinsă au înregistrat o rată mai mică de mortalitate comparativ cu enoxaparina cu durată/doză standard.
Figura: Incidența cumulată a mortalității legate de TEV la pacienții cărora li s-a administrat o doză completă de betrixaban cu durată extinsă comparativ cu enoxaparina cu durată standard
.