de Danah Albreiki, MBBS FRCSC la 26 martie 2020.
Boala
Akinetopsia este derivat din greacă: a pentru „nu”, kine pentru „mișcare” și opsia pentru „a vedea”. Akinetopsia se referă la „motion blindness”, care este o tulburare superioară de procesare vizuală de la o leziune extra-striată, în care pacientul are dificultăți în perceperea specifică a obiectelor în mișcare, cu severitate variabilă și rareori completă. aceasta este o afecțiune foarte rară, cu doar câteva cazuri raportate în literatura de specialitate. Se crede că există două tipuri de Akinetopsie; „cadre înghețate”, cunoscute și sub numele de viziune cinematografică, și „dispariția obiectelor” imediat ce acestea se mișcă.
Fenomenul Zeitraffer este o altă afecțiune care se suprapune și care are asemănări cu akinetospia. Fenomenul Zeitraffer descrie o percepție alterată a vitezei obiectelor în mișcare, iar pacientul poate descrie o experiență iluzorie de mișcare încetinită. Se crede că acest fenomen este legat de o disfuncție a rețelelor cerebrale responsabile de percepția vizuală a vitezei.
Akinetopsia poate să apară împreună cu alte manifestări de ordin vizual superior sau poate să apară izolat. Acești pacienți adesea nu se mai pot baza pe viziunea lor și adesea își antrenează auzul pentru a ajuta la estimarea distanței și a interacționa cu alte persoane.
Etiologie
Au fost descrise mai multe cauze care provoacă akinetopsia. Acestea includ infarctul, leziuni cerebrale traumatice, boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer ( varianta vizuală a bolii Alzheimer/ atrofia corticală posterioară), epilepsia, tulburarea de percepție persistentă a halucinogenului (HPPD) și efectul advers al medicamentelor.
Pathofiziologie
Se crede că akinetopsia este asociată cu afectarea porțiunii temporale mediale (MT) V5 a creierului, care implică joncțiunea tempro-parieto-occipitală. Este în cea mai mare parte secundară bolii bilaterale, însă a fost descrisă și în cazul leziunilor unilaterale. Informația vizuală este primită în cortexul de asociere vizuală V1-2, iar mișcarea visuospațială este apoi procesată în zona V5 (MT). Afectarea acestei din urmă zone poate duce la incapacitatea de a percepe sau de a detecta mișcarea ” Akinetopsia”. Pe baza implicării zonei V5 (MT) „centru de mișcare”, problema poate fi localizată la nivelul fluxului dorsal responsabil pentru „unde”.
Diagnosticul de akinetopsie se face clinic. Nu există teste de diagnostic sau constatări patognomonice la examinare.
Historie
Din cauza setului foarte unic de simptome, suspiciunea pentru akinetopsie poate fi ridicată doar pe baza istoriei. Pacienții au adesea plângeri foarte specifice, pe care le pot descrie ca și cum ar vedea individual „cadre într-o rolă de film” sau „mișcare de stop-action” sau „ca și cum aș fi într-o cameră cu lumini stroboscopice”. Ei se pot plânge că „obiectele dispar odată ce se mișcă”. Rareori, pacienții se pot plânge de tulburări vizuale severe. Istoricul poate ajuta, de asemenea, la determinarea cauzei de bază. Întrebările suplimentare care trebuie adresate pacientului includ istoricul traumatismelor craniene, boala Alzheimer, consumul de droguri recreaționale și medicamente.
Examen fizic
Partea aferentă și cea eferentă a examenului neuro-oftalmologic sunt adesea intacte. O sarcină simplă de a arunca o minge pe care pacientul să o prindă poate fi utilă pentru a detecta incapacitatea pacientului de a percepe mișcarea . Este important să se ia în considerare examinarea altor funcții vizuale de ordin superior pentru a verifica dacă există alte posibile asocieri, cum ar fi simulatanagnosia.
Management
Akinetopsia poate fi o afecțiune dificil de gestionat. Managementul depinde de cauza de bază. Se poate lua în considerare reabilitarea vestibulară și vizuală, care este controversată, fără dovezi solide. În prezent, nu există medicamente aprobate pentru tratamentul acestei afecțiuni.
- 1.0 1.1 S. ZEKI, AKINETOPSIE CEREBRALĂ (ORBIRE VIZUALĂ DE MIȘCARE): A REVIEW, Brain, Volume 114, Issue 2, Aprilie 1991, Pages 811-824, https://doi.org/10.1093/brain/114.2.811
- Ovsiew, F. (2014). Fenomenul Zeitraffer, akinetopsia și percepția vizuală a vitezei de mișcare: A case report. Neurocase, 20, 269 -272.
- 3.0 3.1 J. ZIHL, D. VON CRAMON, N. MAI, SELECTIVE DISTURBANCE OF MOVEMENT VISION AFTER BILATERAL BRAIN DAMAGE, Brain, Volume 106, Issue 2, June 1983, Pages 313-340, https://doi.org/10.1093/brain/106.2.313
- 4.0 4.1 Mark Nawrot. Tulburări de mișcare și profunzime. Clinici neurologice. 21(3) 2003, Pagini 609-629, ISSN 0733-8619, https://doi.org/10.1016/S0733-8619(02)00126-3.
- 5.0 5.1 (http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0733861902001263) Halpern J.H., Lerner A.G., Passie T. (2016) A Review of Hallucinogen Persisting Perception Disorder (HPPD) and an Exploratory Study of Subjects Claiming Symptoms of HPPD. În: HPDPH: Halberstadt A.L., Vollenweider F.X., Nichols D.E. (eds) Behavioral Neurobiology of Psychedelic Drugs. Current Topics in Behavioral Neurosciences, vol 36. Springer, Berlin, Heidelberg
- Kengo Maeda, Yoshiko Sugihara, Tomoyuki Shiraishi. Akinetopsia cu acromatopsie datorată epilepsiei focale. 2019 Apr;67:27-29. doi: 10.1016/j.seizure.2019.03.004. Epub 2019 Mar 6. PMID: 30856459 DOI: 10.1016/j.seizure.2019.03.004
- Po-Heng Tsai, Mario F. Mendez. AKINETOPSIA IN THE POSTERIOR CORTICAL VARIANT OF ALZHEIMER DISEASE September 01, 2009; 73 (9) CLINICAL/SCIENTIFIC NOTES First published August 31, 2009, DOI: https://doi.org/10.1212/WNL.0b013e3181b59c07
- Nobuko Otsuka-Hirota 1, Haruko Yamamoto, Kotaro Miyashita, Kazuyuki Nagatsuka. Invizibilitatea obiectelor în mișcare: un simptom central al orbirii de mișcareBMJ Case Rep. 2014 Apr 12;2014:bcr2013201233. doi: 10.1136/bcr-2013-201233