Antibioticele luptă împotriva cancerului rar și a bacteriilor în același timp

Share this
Article
  • Twitter
  • Email

Puteți distribui acest articol sub licența Attribution 4.0 International.

Universitatea

Universitatea din Copenhaga

Pentru pacienții cu un limfom canceros rar, un tratament agresiv cu antibiotice poate inhiba atât celulele canceroase, cât și infecțiile stafilococice pe care mulți dintre ei le dezvoltă, raportează cercetătorii.

Un nou studiu arată că tratamentul reduce numărul de celule canceroase și diminuează semnificativ cancerul pentru o perioadă de timp la pacienții cu inflamație severă a pielii.

CTCL este un cancer limfatic rar la nivelul celulelor T ale sistemului imunitar care se manifestă la nivelul pielii. Mulți pacienți contractează infecții stafilococice la nivelul pielii. Cancerul slăbește sistemul imunitar al pacientului și face ca pielea să fie mai puțin rezistentă la bacterii.

În timpul unei infecții stafilococice, celulele imunitare sănătoase din organism lucrează la capacitate maximă. Ele produc substanțe de creștere numite citokine, care pun în funcțiune sistemul imunitar. Celulele canceroase se agață de substanțele de creștere, folosindu-le pentru a-și accelera propria creștere. Rezultatele cercetării arată pentru prima dată că tratamentul cu antibiotice poate încetini acest proces.

Antibiotice limfom infografic (concept CTCL)
(Credit: U. Copenhaga)

Întreruperea combustibilului

„Când inhibăm bacteria stafilococică cu antibiotice, eliminăm simultan activarea celulelor imunitare. Acest lucru înseamnă că acestea nu produc la fel de multe citokine și, prin urmare, celulele canceroase nu pot obține „combustibilul” suplimentar. Ca urmare, celulele canceroase sunt inhibate să crească la fel de repede ca în timpul atacului bacterian. Această descoperire este revoluționară, deoarece este pentru prima dată când observăm această legătură între bacterii și celulele canceroase la pacienți”, a declarat Niels Ødum, profesor în cadrul Centrului de Cercetare a Imunologiei pielii al Fundației LEO de la Universitatea din Copenhaga.

Descoperirea este rezultatul mai multor ani de cercetare, cercetătorii efectuând studii moleculare și teste de laborator, prelevând mostre de țesut din piele și sânge și realizând studii clinice pe pacienți atent selecționați.

Până acum, pacienților cu CTCL cu infecții la nivelul pielii li s-au administrat antibiotice doar cu reticență, deoarece se temea că infecția va reveni sub formă de stafilococi rezistenți la antibiotice după tratament. Cercetătorii din spatele acestei descoperiri cred că noile rezultate vor schimba acest lucru.

„S-a văzut anterior că antibioticele au avut un fel de efect pozitiv asupra unora dintre acești pacienți, dar nu s-a studiat niciodată ce efect au de fapt asupra cancerului în sine. Descoperirea noastră arată că ar putea fi, de fapt, o idee bună să li se administreze pacienților cu stafilococi pe piele acest tratament, deoarece inhibă cancerul și, în același timp, este posibil să reducă riscul de noi infecții”, spune Ødum.

Va funcționa și pentru alte tipuri de cancer în afară de CTCL?

Este încă dificil de spus dacă noile cunoștințe se pot transfera la alte tipuri de cancer. Pentru cercetători, următorul pas este, inițial, să analizeze mai atent legătura dintre cancer și bacterii.

„Nu știm dacă această descoperire este valabilă doar pentru limfom. O observăm în special la acest tip de cancer, deoarece este un cancer în cadrul sistemului imunitar. Celulele canceroase „înțeleg” deja semnalele pe care le trimit celulele imunitare. Atunci când celulele imunitare sunt puse la treabă, la fel și celulele canceroase. În orice caz, este foarte interesant și relevant să privim mai îndeaproape interacțiunea dintre bacterii și cancer, pe care o vedem aici”, spune Ødum.

„Următorul pas va fi dezvoltarea de noi tratamente care să vizeze doar bacteriile „rele”, fără a afecta bacteriile „bune”, care protejează pielea”, spune el.

Studiul apare în revista Blood.

Cercetătorii suplimentari sunt de la Spitalele Universitare Aarhus și Zealand, de la Universitatea Aarhus și de la Spitalele Universitare Bispebjerg. Sprijinul pentru studiu a venit de la Fundația LEO, Fundația Novo Nordisk, Fondul Independent de Cercetare din Danemarca, Fundația Lundbeck, Societatea Daneză de Cancer și TV2.

.

Lasă un comentariu