Antipater, (n. c. 397 î.Hr. – m. 319), general macedonean, regent al Macedoniei (334-23) și al Imperiului macedonean (321-319), a cărui moarte a însemnat sfârșitul autorității centralizate în imperiu. Unul dintre cei mai importanți oameni din Macedonia la moartea lui Filip al II-lea în 336, a contribuit la asigurarea succesiunii la tronul macedonean pentru fiul lui Filip, Alexandru cel Mare, care, la plecarea pentru cucerirea Asiei (334), l-a numit pe Antipater regent în Macedonia cu titlul de general în Europa. Sarcina principală a lui Antipater a fost de a ține frontierele nordice împotriva triburilor ostile și de a menține ordinea între statele grecești. A condus Grecia cooperând cu Liga din Corint, dar a fost nepopular deoarece a sprijinit guvernele oligarhice. Reglementarea satrapiilor (provinciilor) Imperiului macedonean de către noul regent, Perdiccas, la Babilon în 323, imediat după moartea lui Alexandru, l-a lăsat pe Antipater la conducerea Macedoniei și a Greciei, deși, în calitate de fost regent, statutul său în raport cu Perdiccas nu a fost clar definit. Antipater a trecut apoi de partea generalilor macedoneni Antigonus, Seleucus și Ptolemeu, care se opuneau pretențiilor lui Perdiccas. Prin înțelegerea de la Triparadisus, Siria (321), după moartea lui Perdiccas, Antipater a devenit regent al Imperiului macedonean pentru cei doi regi: Filip al III-lea Arrhidaeus, cu dizabilități intelectuale, și copilul Alexandru al IV-lea.
.