Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă cronică și progresivă. Este cea mai frecventă cauză de demență la populația vârstnică din țările dezvoltate: în prezent, se estimează că aproximativ 5% din populația de peste 65 de ani și aproximativ 20% din cei de peste 85 de ani sunt afectați, deși în unele cazuri poate avea și un debut precoce, în jurul vârstei de 50 de ani.
Ce este boala Alzheimer?
Această boală – numită după neurologul german Alois Alzheimer, care a descris pentru prima dată caracteristicile sale la începutul anilor 1900 – se caracterizează printr-un proces degenerativ progresiv care distruge celulele cerebrale, provocând o deteriorare ireversibilă a funcțiilor cognitive (memorie, raționament și limbaj), până la compromiterea independenței și a capacității de a desfășura activități zilnice normale.
Ce cauzează Alzheimer?
1% din cazurile de Alzheimer sunt cauzate de prezența unei gene alterate care face ca aceasta să fie transmisă de la o generație a unei familii la alta. Restul de 99% din cazuri apar în mod „sporadic”, adică la persoane care nu sunt în mod clar familiarizate cu această boală. Cauza bolii Alzheimer pare să fie legată de un metabolism modificat al unei proteine, proteina precursoare beta-amiloidă (cunoscută sub numele de APP) care, din motive încă necunoscute, la un moment dat în viața unor persoane începe să fie metabolizată într-un mod modificat, ceea ce duce la formarea unei substanțe neurotoxice – beta-amiloidă – care se acumulează lent în creier și duce la moartea progresivă a neuronilor.
Care sunt simptomele bolii Alzheimer?
Simptomele bolii Alzheimer pot varia foarte mult de la o persoană la alta. Cel mai timpuriu simptom la care trebuie să fim atenți este, de obicei, pierderea memoriei (la început ușoară și nedetectabilă, apoi, treptat, mai accentuată și mai severă). Pierderea memoriei, care devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce trece timpul, este asociată, de obicei, cu alte tulburări, cum ar fi dificultatea de a desfășura activitățile zilnice normale, cu consecința pierderii independenței, tulburări de vorbire, dezorientare spațială și temporală. Nu este neobișnuit ca bolnavii de Alzheimer să experimenteze schimbări de personalitate, cum ar fi faptul că devin mai puțin interesați de hobby-urile lor sau de muncă
Prevenție
Din păcate, nu există astăzi o prevenire a bolii Alzheimer. Mai multe studii sugerează că riscul de îmbolnăvire poate fi redus prin diminuarea riscului de boli de inimă (hipertensiune arterială, colesterol ridicat), supraponderabilitate și diabet (toate acestea având un efect negativ asupra bunăstării vasculare). O dietă echilibrată, combinată cu activitate fizică și o stimulare cognitivă adecvată sunt considerate strategii care promovează bunăstarea creierului și a cogniției.
Diagnostic
Diagnosticarea bolii Alzheimer necesită teste cerebrale specifice care pot detecta acumularea proteinei neurotoxice beta-amiloid. Acestea includ:
- imagistica prin rezonanță magnetică de înaltă definiție;
- tomografia cu emisie de pozitroni (PET) cu fluorodeoxiglucoză;
- o puncție lombară pentru a măsura prezența beta-amiloidului și a proteinei tau (o altă proteină implicată în boală) în lichidul cefalorahidian.
Tratamente
Medicamentele disponibile în prezent – inhibitori ai acetilcolinesterazei – pot ameliora simptomele bolii și pot încetini temporar progresia acesteia. Alte medicamente pot, de asemenea, să controleze simptomele cele mai invalidante și deranjante ale bolii, cum ar fi depresia, tulburările de somn și tulburările de comportament (iluzii, halucinații, agitație)
Aceste medicamente sunt, de asemenea, utilizate pentru a trata simptomele cele mai severe ale bolii.