WASHINGTON – Copiii și adolescenții care nu au abilități de rezolvare a problemelor sociale sunt mai expuși riscului de a deveni bătăuși, victime sau ambele decât cei care nu au aceste dificultăți, arată un nou studiu publicat de American Psychological Association. Dar cei care au și probleme academice sunt și mai predispuși să devină bătăuși.
„Este pentru prima dată când am făcut o trecere în revistă a cercetărilor pentru a vedea ce caracteristici individuale și de mediu prezic probabilitatea de a deveni bătăuș, victimă sau ambele”, a declarat autorul principal, Clayton R. Cook, PhD, de la Louisiana State University. „Aceste grupuri împărtășesc anumite caracteristici, dar au și trăsături unice. Sperăm că aceste cunoștințe ne vor ajuta să înțelegem mai bine condițiile în care are loc bullying-ul și consecințele pe care le poate avea asupra indivizilor și a celorlalte persoane din aceleași medii. În cele din urmă, dorim să dezvoltăm strategii mai bune de prevenire și intervenție pentru a opri ciclul înainte de a începe.”
Cook și coautorii de la Universitatea din California la Riverside au examinat 153 de studii din ultimii 30 de ani. Ei au descoperit că băieții intimidează mai mult decât fetele, iar bătăușii și victimele au atât abilități slabe de rezolvare a problemelor sociale. Mai mult decât orice altceva, performanțele academice slabe îi prezic pe cei care vor face acte de hărțuire.
„Un bătăuș tipic are probleme în rezolvarea problemelor cu ceilalți și, de asemenea, are probleme din punct de vedere academic”, a spus Cook. „El sau ea are, de obicei, atitudini și convingeri negative despre ceilalți, are sentimente negative față de el/ea însuși(ă), provine dintr-un mediu familial caracterizat de conflicte și de o educație parentală deficitară, percepe școala ca fiind negativă și este influențat(ă) negativ de colegi.”
„Este probabil ca o victimă tipică să fie agresivă, să nu aibă abilități sociale, să aibă gânduri negative, să întâmpine dificultăți în rezolvarea problemelor sociale, să provină din medii familiale, școlare și comunitare negative și să fie în mod vizibil respinsă și izolată de colegi”, a spus Cook.
Victima tipică a bătăușului (cineva care agresează și este agresat) are, de asemenea, atitudini și convingeri negative despre sine și despre ceilalți, a constatat studiul. El sau ea are probleme cu interacțiunea socială, nu are abilități bune de rezolvare a problemelor sociale, are performanțe academice slabe și nu numai că este respinsă și izolată de colegi, dar este, de asemenea, influențată negativ de colegii cu care interacționează, potrivit studiului.
Dimensiunile eșantioanelor pentru studiile examinate au variat de la 44 la 26.430. Vârstele au variat de la 3 la 18 ani. Participanții proveneau din Statele Unite și Europa. Cercetătorii au folosit rapoarte de la sine, de la colegi, de la profesori și de la părinți pentru a măsura amploarea bullying-ului, a agresiunii și a victimizării; comportamente de externalizare (răspunsuri provocatoare, agresive sau perturbatoare); comportamente de internalizare (retragere, depresie, răspunsuri anxioase și evitante); competență socială; convingeri, sentimente și gânduri; performanțe academice; mediul familial și familial; mediul școlar; viața în comunitate; statutul și influența colegilor.
Autorii au descoperit că vârsta a jucat un rol în măsura în care bătăușii și victimele și-au pus în practică agresiunile sau și-au internalizat sentimentele. Bătăușii mai tineri erau mai sfidători, agresivi și perturbatori, în timp ce bătăușii mai în vârstă erau mai retrași, mai deprimați și mai anxioși. Bătăușii mai tineri nu erau la fel de deranjați de respingere și de faptul de a fi nepopulari ca bătăușii mai în vârstă. Iar victimele mai în vârstă sufereau de depresie și anxietate mai mult decât victimele mai tinere.
Potrivit autorilor, majoritatea programelor folosesc strategii de prevenire a bullying-ului care favorizează îndepărtarea agresorului din mediul înconjurător, cum ar fi reguli anti-bullying aplicate și raportarea de către colegi a incidentelor de bullying în școli. Cele mai promițătoare intervenții vizează comportamentele și mediile care îi expun pe acești tineri la riscul de a deveni agresori și/sau victime.
„Interveniți simultan cu părinții, colegii și școlile”, a spus Cook. „Instruirea comportamentală a părinților ar putea fi folosită acasă, în timp ce construirea unor bune relații cu colegii și abilități de rezolvare a problemelor ar putea fi oferite în școli, împreună cu ajutor academic pentru cei care au probleme în acest domeniu.”
Articol: „Predictori ai bullying-ului și victimizării în copilărie și adolescență: A Meta-analytic Investigation”, Clayton R. Cook, PhD, Louisiana State University; Kirk R. William, PhD, Nancy G. Guerra, EdD, Tia E. Kim, PhD, și Shelly Sadek, MA, University of California, Riverside; School Psychology Quarterly, Vol. 25, No.2.
Contactați-l pe Dr. Clayton R. Cook prin e-mail.
Contactați-o pe Dr. Nancy G. Guerra prin e-mail sau prin telefon la (951) 827-6421 (serviciu) sau (949) 463-4659 (mobil).
Asociația Americană de Psihologie, din Washington, D.C., este cea mai mare organizație științifică și profesională care reprezintă psihologia în Statele Unite și este cea mai mare asociație de psihologi din lume. Printre membrii APA se numără peste 152.000 de cercetători, educatori, clinicieni, consultanți și studenți. Prin diviziunile sale din 54 de subdomenii ale psihologiei și prin afilieri cu 60 de asociații statale, teritoriale și provinciale canadiene, APA lucrează pentru a promova psihologia ca știință, ca profesie și ca mijloc de promovare a sănătății, educației și bunăstării umane.
.