Construcționism

1 Definiție

Construcționismul este o teorie constructivistă a învățării și o teorie a instruirii. Aceasta afirmă că dezvoltarea cunoștințelor are loc cel mai bine prin construirea unor lucruri care sunt tangibile și partajabile (Ackerman et al., 2009: 56). „Construcționismul (în contextul învățării) este ideea că oamenii învață eficient prin crearea de lucruri. Construcționismul este legat de învățarea experiențială și se bazează pe unele dintre ideile lui Jean Piaget.” (Wikipedia, preluat, 17:17, 15 septembrie 2006 (MEST)).

„Construcționismul – cuvântul cu N, spre deosebire de cuvântul cu V – împărtășește conotația constructivismului de a învăța ca „construirea de structuri de cunoștințe”, indiferent de circumstanțele învățării. Apoi adaugă ideea că acest lucru se întâmplă în mod deosebit de fericit într-un context în care cel care învață este angajat în mod conștient în construirea unei entități publice, fie că este vorba de un castel de nisip pe plajă sau de o teorie a universului.” (Papert, 1991b). „Constructivismul, pe scurt, afirmă că copiii sunt constructorii propriilor lor instrumente cognitive, precum și ai realităților lor externe. Cu alte cuvinte, cunoașterea și lumea sunt atât construite și interpretate prin acțiune, cât și mediate prin utilizarea simbolurilor. Fiecare capătă existență și formă prin construirea celeilalte. Datorită accentului pus pe învățarea prin creație (am putea spune învățarea ca design), „construcționismul” lui Papert aruncă o lumină asupra modului în care ideile oamenilor se formează și se transformă atunci când sunt exprimate prin diferite mijloace, când sunt actualizate în anumite contexte, când sunt elaborate de mințile individuale. Accentul s-a mutat de la legile generale ale dezvoltării la conversația indivizilor cu propriile lor reprezentări, artefacte sau obiecte cu care să gândească.” (Ackerman, 2004).

Vezi și constructivism, obiect de învățare constructivist

2 Bazele conform lui Dougiamas

Construcționismul afirmă că constructivismul se manifestă deosebit de bine atunci când cel care învață este angajat în construirea a ceva pentru ca alții să vadă:

„Construcționismul împărtășește conotația constructivistă a învățării ca `construind structuri de cunoaștere’, indiferent de circumstanțele învățării. Apoi adaugă că acest lucru se întâmplă în mod deosebit de fericit într-un context în care cel care învață este angajat în mod conștient în construirea unei entități publice, fie că este vorba de un castel de nisip sau de o teorie a universului…. Dacă se evită modelele de transmitere a cunoașterii prin conducte în discuțiile dintre noi, precum și în teoretizarea despre sălile de clasă, atunci trebuie să ne așteptăm să nu vă pot vorbi despre ideea mea de construcționism. Făcând acest lucru este inevitabil să o banalizez. În schimb, trebuie să mă limitez la a vă implica în experiențe (inclusiv verbale) susceptibile de a vă încuraja construcția personală a ceva într-un anumit sens asemănător. Numai în acest fel va exista ceva suficient de bogat în mintea dumneavoastră pentru a merita să vorbim despre asta.” (Papert, 1990)

Conceptele importante sunt angajarea conștientă și entitatea publică. Construcționismul nu înseamnă doar a învăța prin a face, ci a te angaja reflexiv și social în sarcină. Atât procesul de creație, cât și artefactele produse ar trebui să fie împărtășite din punct de vedere social.

Artifactele populare printre construcționiști includ artefacte digitale (de exemplu, lucruri care se pot construi cu ajutorul microworlds. „Ca adulți, cu toții avem momente în care trebuie să învățăm sau să explicăm altcuiva ceva ce știm. Pentru a face acest lucru, este posibil să fim nevoiți să ne documentam asupra subiectului, să discutăm cu alții, să pregătim notițe și să desenăm diagrame. În acest proces, învățăm bine subiectul nostru, deoarece trebuie să ne gândim bine la el și să ne gândim la cele mai bune modalități de a-l transmite altora. Prin crearea și partajarea unui obiect (poate notițe sau diagrame sau chiar un site web sau un program de calculator), acesta devine ceea ce Papert numește o entitate publică și prin care învățarea construcționistă este atât de puternic consolidată. Papert a adăugat la acest proces și un program de calculator care ne permite să reprezentăm vizual idei și concepte și să ne jucăm cu ele cât de mult timp dorim.” (Harel, 2003).

În studierea constructivismului, a devenit evident pentru Dougiamas că unul dintre cele mai importante procese de dezvoltare a cunoștințelor sale a fost explicarea și explorarea ideilor sale în conversația cu colegii de clasă. El a observat, la reflecție, că o mare parte din propria sa dezvoltare a fost favorizată prin participarea la un dialog continuu și prin crearea de „texte” la care ceilalți să răspundă, fie în conversație, fie sub forma unei prezentări în clasă. El consideră, de asemenea, că și construcția de site-uri web și de programe de calculator (Dougiamas, 1999) are un efect similar.

Gergen (1995) explorează utilizarea metaforei dialogului pentru a evalua o serie de practici educaționale. În special, el consideră cunoașterea ca fiind fragmente de dialog, relatări bine informate la un moment dat în cadrul unei relații continue. Această relație poate fi între cursanți, între un cursant și un profesor, sau între un cursant și un mediu experimentat de cursant. Gergen descrie o prelegere ca pe o conversație în care, deoarece lectorul a stabilit deja conținutul, studentul intră la jumătatea dialogului și constată că nu are nicio voce în cadrul acestuia.

Steier (1995) analizează mai în detaliu acest proces de dialog. Steier evidențiază circularitatea gândirii reflexive în cercetarea socială și prezintă o serie de moduri în care oglindirea are loc între cursanți (ca două oglinzi aflate față în față), în care fiecare dintre cei care se reciproc îl afectează pe celălalt. Conștientizarea acestor aspecte poate ajuta la încadrarea dialogului folosit pentru a comunica mai eficient.

Pentru propria învățare, acest eseu unic este un vehicul slab. Iată-mă aici, înșirând cuvinte despre constructivism în procesorul meu de cuvinte, și iată-vă aici, citind aceste cuvinte folosind propriul dvs. cadru cognitiv, dezvoltat prin intermediul propriului dvs. background unic și al cadrelor de limbaj și semnificație. Eu traduc o varietate de texte, folosindu-le pentru a construi o înțelegere pe baza propriului meu context, apoi traduc noile mele înțelegeri în construirea propriului meu text, pe care dumneavoastră îl deconstruiți pentru a vă reconstrui propria înțelegere. Toate aceste traduceri introduc necunoscute, iar eu nu pot ști niciodată dacă ajung la dumneavoastră. Încercând să predau prin acest mediu, tot ceea ce pot spera să fac este să vă stimulez curiozitatea de a citi mai departe despre aceste subiecte, de a scrie despre ele, de a vorbi cu oamenii despre ele și de a le aplica, ori de câte ori este posibil, în propriile situații.

3 Constructivismul și creativitatea

Câțiva autori, de exemplu Ackermann (2009:59) leagă constructivismul și creativitatea prin teoria fluxului. „Ideea unui mediu optim de învățare este aceea în care activitatea angajată este percepută ca fiind semnificativă, abilitățile persoanei sunt în echilibru cu provocarea în cauză, iar persoana are instrumentele necesare pentru a exprima cunoștințele emergente”. În acest sens, deși constructivistul poate fi, de asemenea, corelat cu proiecte instrucționale cum ar fi writing-to-learn și, în cele din urmă, cu pedagogia transformativă.

4 Tehnologii

Majoritatea proiectelor moderne (socio)-constructiviste sau situate au o componentă constructivistă. DSchneider consideră că mediile care nu au, nu merită eticheta de „constructivism”: De exemplu, autorul inițial al acestui articol îl citează mult pe Dougiamas, dar sistemul său Moodle – singurul LMS pe care suport să îl folosesc – este doar unul dintre acele cazuri-limită în cadrul cărora construcția și colaborarea sunt încurajate, dar nu sunt foarte bine susținute în realitate – În special, construcția colaborativă a cunoștințelor (construcționism modern) este dificilă deoarece studenții nu își pot vedea temele unii altora, wiki-urile sunt extrem de locale și nu se extind în afara unei clase etc. Din fericire, există câteva extensii care s-au îndreptat în această direcție. Construcția colaborativă a cunoștințelor este în mod cert calea pe care Moodle trebuie să o urmeze dacă nu vrea să devină încă un motor Scorm.

Microworlds, Constructionist learning objects, și obiectele tangibile educaționale reprezintă întruchiparea ideal-tipică a construcționismului.

Un exemplu de tehnologie populară construită pe baza teoriei construcționiste este platforma de învățare Sugar de pe laptopurile OLPC.

5 Link-uri

• Cursul lui Mitchel Resnik despre subiecte speciale în tehnologiile de învățare creativă. Indicii bune de lectură online !
• Lifelong Kindergarten, M. Resnik et al. group at MIT Media Lab.
• Wide-Open Spaces, MIT Spectrum Interviu cu Mitchel Resnick, 2017

6 Referințe

• Ackermann, E. (1996) „Perspective-taking and object construction: Două chei ale învățării”. În Constructionism in Practice: Designing, Thinking, and learning in a Digital World (J. Kafai, & M. Resnick, Eds.). Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum, Publishers, pp. 25-37.

• Ackermann, Edith K. (2004). Constructing Knowledge And Transforming The world, A learning zone of one’s own: Sharing representations and flow in collaborative learning environments [M. Tokoro și L.Steels (Eds.). Amsterdam, Berlin, Oxford, Oxford, Tokyo, Washington, DC. IOS Press, 2004. Partea 1. Cap. 2. pp. 15-37.

• Ackermann Edith; David Gauntlett și Cecilia Weckstrom (2009). Defining Systematic Creativity, LEGO Learning Institute, Summary, PDF download

• Dougiamas, M. (1998). O călătorie în constructivism, http://dougiamas.com/writing/constructivism.html

• Dougiamas, M. (1999). Moodle – o aplicație web pentru crearea de cursuri online de calitate. http://moodle.com/.

• Eden Hal, Mike Eisenberg, Gerhard Fischer și Alexander Repenning (1996). Making Learning a Part of Life. Communications Of The ACM, aprilie 1996/Vol. 39, nr. 4 PDF

• Gergen, K.J. (1995) Social Construction and the Educational Process. În L.P. Steffe & J.Gale (Eds) Constructivism in education (pp 17-39). Hillsdale, New Jersey: Lawrence Erlbaum.

• Kay, A. (1991). Computers, Networks, and Education (Calculatoare, rețele și educație). Scientific American, vol. 265, nr. 3, pp. 100-107 (sept. 1991). PDF

• Harel, I. și Papert, S. (Eds) (1991). Constructionism. Ablex Publishing Corporation. Norwood, NJ.

• Harel, Idit (2003) Building software beats using it. HTML, recuperat, 17:17, 15 septembrie 2006 (MEST).

• Papert, S (1991) Prefață, În: I. Harel & S. Papert (Eds), Constructionism, Research reports and essays, 1985-1990 (p. 1), Norwood NJ.

• Papert, S & Harel I. (1991) Prefață, Situating Constructionism, în Harel & S. Papert (Eds), Constructionism, Research reports and essays, 1985-1990 (p. 1), Norwood NJ.

• Papert, S. (2000). Care este marea idee: Către o pedagogie a puterii ideilor. IBM Systems Journal, vol. 39, nr. 3-4. PDF

• Papert, S. (1980). Mindstorms: Children, Computers, and Powerful Ideas (Copii, computere și idei puternice). Basic Books. Introducere PDF

• Papert, S. & I. Harel (1991), Constructionism, Ablex Publishing Corporation

• Papert, S. & I. Harel (1991b), Situating Constructionism, Capitolul 1 din Constructionism, HTML recuperat, 17:17, 15 septembrie 2006 (MEST).

• Resnick, M., Kafai, Y., et al. (2003). A Networked, Media-Rich Programming Environment to Enhance Technological Fluency at After-School Centers in Economically-Disadvantaged Communities. Propunere pentru National Science Foundation. PDF

• Resnick, M. (2004). Thinking Like a Tree (and Other Forms of Ecological Thinking), International Journal of Computers for Mathematical Learning, vol. 8, nr. 1, pp. 43-62. PDF

• Steier, F. (1995) From Universing to Conversing: An Ecological Constructionist Approach to Learning and Multiple Description. În L.P. Steffe & J.Gale (Eds) Constructivism în educație (pp 67-84). Hillsdale, New Jersey: Lawrence Erlbaum.

• Williamson Ben () The participation of children in the design of new technology: a discussion paper, Futurelab, HTML – PDF, recuperat, 17:17, 15 septembrie 2006 (MEST)

.