Mișcarea pentru drepturile civile a fost un efort organizat al americanilor de culoare pentru a pune capăt discriminării rasiale și pentru a obține drepturi egale în fața legii. A început la sfârșitul anilor 1940 și s-a încheiat la sfârșitul anilor 1960. Deși tumultoasă uneori, mișcarea a fost în cea mai mare parte nonviolentă și a avut ca rezultat legi care să protejeze drepturile constituționale ale fiecărui american, indiferent de culoare, rasă, sex sau origine națională.
26 iulie 1948: Președintele Harry Truman emite Ordinul executiv 9981 pentru a pune capăt segregării în serviciile armate.
17 mai 1954: Brown vs. Board of Education, o consolidare a cinci cazuri într-unul singur, este decisă de Curtea Supremă, punând capăt efectiv segregării rasiale în școlile publice. Cu toate acestea, multe școli au rămas segregate.
28 august 1955: Emmett Till, un tânăr de 14 ani din Chicago, este ucis cu brutalitate în Mississippi pentru că ar fi flirtat cu o femeie albă. Ucigașii săi sunt achitați, iar cazul aduce în atenția internațională mișcarea pentru drepturile civile după ce revista Jet publică o fotografie cu trupul bătut al lui Till la înmormântarea sa cu sicriul deschis.
1 decembrie 1955: Rosa Parks refuză să îi cedeze locul unui bărbat alb într-un autobuz din Montgomery, Alabama. Poziția ei sfidătoare determină un boicot al autobuzelor din Montgomery care durează un an.
10-11 ianuarie 1957: Șaizeci de pastori de culoare și lideri ai drepturilor civile din mai multe state sudice – inclusiv Martin Luther King Jr. – se întâlnesc la Atlanta, Georgia, pentru a coordona protestele nonviolente împotriva discriminării rasiale și a segregării.
4 septembrie 1957: Nouă elevi de culoare cunoscuți sub numele de „Cei nouă din Little Rock” sunt împiedicați să se integreze în liceul Little Rock Central High School din Little Rock, Arkansas. Președintele Dwight D. Eisenhower trimite în cele din urmă trupe federale pentru a-i escorta pe elevi, însă aceștia continuă să fie hărțuiți.
9 septembrie 1957: Eisenhower promulgă Legea drepturilor civile din 1957 pentru a ajuta la protejarea drepturilor alegătorilor. Legea permite urmărirea penală la nivel federal a celor care suprimă dreptul de vot al altcuiva.
1 februarie 1960: Patru studenți afro-americani de colegiu din Greensboro, Carolina de Nord, refuză să părăsească un ghișeu de prânz Woolworth’s „doar pentru albi” fără a fi serviți. Cei patru din Greensboro – Ezell Blair Jr., David Richmond, Franklin McCain și Joseph McNeil – au fost inspirați de protestul nonviolent al lui Gandhi. Greensboro Sit-In, așa cum a ajuns să fie numit, declanșează „sit-in-uri” similare în tot orașul și în alte state.
14 noiembrie 1960: Ruby Bridges, în vârstă de șase ani, este escortată de patru șerifi federali înarmați în timp ce devine prima elevă care integrează Școala Elementară William Frantz din New Orleans. Acțiunile ei au inspirat tabloul lui Norman Rockwell „The Problem We All Live With” (1964).
1961: De-a lungul anului 1961, activiști albi și negri, cunoscuți sub numele de călăreții libertății, au făcut călătorii cu autobuzul prin sudul american pentru a protesta împotriva terminalelor de autobuz segregate și au încercat să folosească toalete și ghișee pentru prânzuri „doar pentru albi”. Freedom Rides au fost marcate de violențe îngrozitoare din partea protestatarilor albi, au atras atenția internațională asupra cauzei lor.
11 iunie 1963: Guvernatorul George C. Wallace stă pe o ușă de la Universitatea din Alabama pentru a împiedica doi studenți de culoare să se înscrie. Blocajul continuă până când președintele John F. Kennedy trimite Garda Națională în campus.
28 august 1963: Aproximativ 250.000 de persoane iau parte la Marșul de la Washington pentru locuri de muncă și libertate. Martin Luther King ține discursul său „Am un vis” ca discurs de închidere în fața Lincoln Memorial, declarând: „Am un vis că într-o zi această națiune se va ridica și va trăi adevăratul sens al crezului său: „Noi considerăm că aceste adevăruri sunt evidente de la sine: că toți oamenii sunt creați egali.””
15 septembrie 1963: O bombă la 16th Street Baptist Church din Birmingham, Alabama, ucide patru tinere fete și rănește alte câteva persoane înainte de slujba de duminică. Atentatul cu bombă alimentează proteste furioase.
2 iulie 1964: Președintele Lyndon B. Johnson promulgă Legea drepturilor civile din 1964, împiedicând discriminarea la angajare din cauza rasei, culorii, sexului, religiei sau originii naționale. Titlul VII al legii înființează Comisia americană pentru egalitatea de șanse la angajare (EEOC) pentru a ajuta la prevenirea discriminării la locul de muncă.
21 februarie 1965: Liderul religios de culoare Malcolm X este asasinat în timpul unui miting al membrilor organizației Nation of Islam.
7 martie 1965: Duminica sângeroasă. În cadrul Marșului de la Selma la Montgomery, aproximativ 600 de participanți la marșul pentru drepturile civile merg pe jos de la Selma, Alabama, la Montgomery – capitala statului – în semn de protest față de suprimarea votanților de culoare. Poliția locală îi blochează și îi atacă cu brutalitate. După ce au luptat cu succes în instanță pentru dreptul lor de a mărșălui, Martin Luther King și alți lideri ai drepturilor civile conduc alte două marșuri și ajung în cele din urmă la Montgomery pe 25 martie.
6 august 1965: Președintele Johnson semnează Legea drepturilor de vot din 1965 pentru a împiedica utilizarea testelor de alfabetizare ca o cerință de vot. De asemenea, a permis examinatorilor federali să examineze calificările alegătorilor și observatorilor federali să monitorizeze secțiile de votare.
4 aprilie 1968: Martin Luther King, Jr. este asasinat pe balconul camerei sale de hotel din Memphis, Tennessee. James Earl Ray este condamnat pentru această crimă în 1969.
11 aprilie 1968: Președintele Johnson semnează Legea drepturilor civile din 1968, cunoscută și sub numele de Fair Housing Act, care oferă șanse egale la locuințe indiferent de rasă, religie sau origine națională.
Citește mai multe despre mișcarea pentru drepturile civile:
S-a lansat Al Doilea Război Mondial mișcarea pentru drepturile civile?
Șase eroine necunoscute ale mișcării pentru drepturile civile
Protestul „tăcut” care a dat startul mișcării pentru drepturile civile
Cum a influențat mișcarea Black Power mișcarea pentru drepturile civile
Surse
Ordonanța executivă 9981. Biblioteca prezidențială Harry S. Truman & Museum.
Civil Rights Act of 1957. Biblioteca Digitală a Drepturilor Civile.
Discursul guvernatorului George C. Wallace de la ușa școlii. Departamentul de Arhive și Istorie al statului Alabama.
Greensboro, NC, Sit-In al studenților pentru drepturile civile din SUA, 1960. Swarthmore College Global Nonviolent Action Database.
Historical Highlights. Al 24-lea amendament. Istorie, Artă & Arhivele Camerei Reprezentanților a Statelor Unite.
Historie-Brown v. Board of Education Re-enactment. Instanțele de judecată din Statele Unite.
Istoria legilor federale privind dreptul la vot. Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii.
„Am un vis”, discurs rostit la Marșul de la Washington pentru locuri de muncă și libertate. The Martin Luther King, Jr. Research and Education Institute Stanford.
Oldest and Boldest. NAACP.
SCLC History. Southern Christian Leadership Conference.
Selma to Montgomery March: Traseul istoric național și Drumul All-American. National Park Service U.S. Department of the Interior.
The Civil Rights Act of 1964 and the Equal Employment Opportunity Commission. Arhivele Naționale.