 Rezumat |
Amisulprida, antipsihoticul nou introdus în India, se susține că este eficient atât în schizofrenia cu simptome pozitive, cât și în cea cu simptome negative și în tulburările asociate, deși are o acțiune redusă sau chiar inexistentă asupra receptorilor serotoninergici. Selectivitatea limbică și capacitatea mai mică de legare a receptorilor dopaminergici striatali determină o incidență foarte scăzută a EPS. Dar, în practica clinică, obținem EPS cu acest medicament chiar și la doze mai mici. Am raportat trei cazuri de acatizie, distonie acută și parkinsonism indus de medicament cu doze mici de amisulpridă. Așadar, ar trebui să ținem cont de acest efect secundar atunci când folosim amisulprida. De fapt, sunt necesare mai multe studii în țara noastră pentru a afla incidența EPS și a altor mecanisme asociate.
Cuvintele cheie: EPS: Amisulpridă, EPS, selectivitate limbică
Cum se citează acest articol:
Mandal N, Singh OP, Sen S. Efecte secundare extrapiramidale cu doze mici de amisulpridă. Indian J Psychiatry 2014;56:197-9
How to cite this URL:
Mandal N, Singh OP, Sen S. Extrapyramidal side effects with low doses of amisulpride. Indian J Psychiatry 2014 ;56:197-9. Disponibil la: https://www.indianjpsychiatry.org/text.asp?2014/56/2/197/130510
| Introducere |
 |
Introducerea clozapinei, risperidonei, olanzapinei și quetiapinei reprezintă un important pas înainte în tratamentul schizofreniei. Profilul „atipic” al acestor medicamente a fost legat de un antagonism combinat al receptorilor centrali de serotonină de tip 2 (5-HT 2 ) și de dopamină de tip 2 (D 2 ). Principalul lor avantaj este un risc mai scăzut de efecte secundare extrapiramidale.
Amisulprida – o benzamidă substituită care este utilizată ca antipsihotic în Franța de mai bine de zece ani a intrat pe piața indiană în urmă cu câțiva ani. Amisulprida pare a fi un agent eficient în tratarea schizofreniei pentru ceea ce se caracterizează drept simptome pozitive și negative. Deși acest antipsihotic nu blochează deloc receptorii de serotonină, este un antagonist al receptorilor D 3 /D 2 cu afinitate ridicată și foarte selectiv, se spune că are și proprietăți atipice. Se crede că afinitatea sa selectivă pentru receptorii de dopamină din structurile limbice, dar nu și din striatum, duce la un risc scăzut de efecte secundare extrapiramidale. Studiile pe animale au arătat că, la doze mici, blochează preferențial autoreceptorii presinaptici ai dopaminei; acest blocaj facilitează transmiterea dopaminergică și, astfel, ar putea face ca amisulprida să fie eficientă pentru simptomele negative.
Toate rapoartele disponibile sugerează că șansele de apariție a EPS sunt foarte mici și sunt asociate în principal cu doze >400 mg/zi. Dar, am observat EPS și distonie indusă de medicament chiar și în cazul unor doze mici de Amisulpridă la Colegiul Medical Burdwan, Burdwan. Am evidențiat aici trei astfel de cazuri.
| Rapoarte de caz |
|
Cazul 1
O pacientă de sex feminin în vârstă de 37 de ani suferea de schizofrenie. Ea prezenta simptome predominant negative. A fost sub tratament cu olanzapină 15 mg/zi timp de mai mult de două luni, fără prea multă ameliorare și a devenit supraponderală. Astfel, a fost instituită amisulprida cu o doză inițială de 50 mg/zi crescută treptat până la 200 mg/zi în decurs de șapte zile, olanzapina a fost oprită în decurs de patru zile de la începerea tratamentului cu amisulprida. Pacienta a venit după 14 zile pentru urmărire, când a dezvoltat un sindrom parkinsonian cu mers încetinit, rigiditate ușoară, tremor al limbii și al mâinilor. A fost administrat un medicament antiparkinsonian pentru a gestiona efectul secundar.
Cazul 2
Un pacient de sex masculin în vârstă de 28 de ani suferea de schizofrenie în ultimii patru ani. El a fost tratat cu diverse antipsihotice când a venit la spitalul nostru. I-am administrat trifluoperazină și, respectiv, olanzapină cu o doză și o durată suficiente, fără prea multă ameliorare. Înainte de a intra în studiul cu clozapină, am administrat amisulpridă după o perioadă fără medicamente de o săptămână. Am început cu 100 mg/zi și am crescut la 200 mg/zi în ziua a treia. Pacientul a revenit în a șaptea zi cu acatisie. L-am gestionat cu propranolol 40 mg/d și lorazepam 4 mg/d și oprind amisulprida.
Cazul 3
Un pacient de sex masculin în vârstă de 19 ani de tip schizoafectiv depresiv a primit amisulprida 200 mg/d în două doze divizate din prima zi, împreună cu clonazepam 0,5 mg/d. În a 5-a zi, pacientul a dezvoltat o reacție distonică acută cu criză oculogirică, spasm al gâtului și al mușchilor mâinii. A fost tratat cu prometazină I.M 50 mg, care rezolvă distonia, imediat amisulprida a fost întreruptă pentru a începe cu alt antipsihotic.
| Discuție |
|
De la descoperirea faptului că clozapina induce mai puține efecte secundare extrapiramidale și este mai eficientă decât antipsihoticele convenționale pentru tratamentul schizofreniei, cercetarea psihofarmacologică s-a concentrat pe dezvoltarea de medicamente care blochează receptorii 5-HT 2 centrali mai mult decât receptorii D 2. Antagonismul combinat al receptorilor 5-HT 2 /D 2 este cea mai actuală explicație pentru așa-numitul profil „atipic” al unor antipsihotice. Deși acest concept este dificil de definit și ar putea fi mai bine înțeles ca un continuum, cele mai frecvente cerințe pentru atipicitate sunt un risc scăzut de efecte secundare extrapiramidale și o eficacitate mai mare pentru simptomele negative.
Mecanism de acțiune propus al amisulpridei:
- Amisulprida se leagă selectiv de receptorii dopaminei D2, D3 din sistemul limbic și nu are afinitate pentru subtipurile de receptori D1, D4 și D5
- Dozele mici de amisulpridă blochează receptorii presinaptici D2, D3 auto-receptorii D3, îmbunătățind astfel transmisia dopaminergică
- La doze mai mari, blochează receptorii postsinaptici, inhibând astfel hiperactivitatea dopaminergică
- În comparație cu clozapina, amisulprida nu prezintă afinitate pentru alți receptori dopaminergici, precum și pentru receptorii centrali serotoninergici, adrenergici, histaminici sau colinergici
- Amisulprida are o specificitate mai mare pentru sistemul limbic și, prin urmare, are o incidență scăzută a EPS
- Amisulprida este eficace din punct de vedere clinic asupra simptomelor negative ale schizofreniei acute la doze mici, 50-300 mg/zi
- Amisulprida se leagă mai slab decât dopamina de receptorul D2 al dopaminei și se disociază rapid de receptorul D2 al dopaminei. Acest lucru menține nivelurile de prolactină normale, menajează cognițiile și evită EPS. Acest lucru explică atipicitatea clinică a amisulpridei.
Potrivit lui Christian la Fougère et al. 2005, terapia cu doze mici cu agentul antipsihotic atipic amisulprida este asociată cu o blocare semnificativ mai mică a receptorilor striatali ai dopaminei D 2 decât cea observată în timpul tratamentului cu doze mari. Cu toate acestea, a fost demonstrată o blocare semnificativă a D 2 striatală la intervale de doze eficiente din punct de vedere terapeutic. Mai mult, studiul lor a arătat o bună relație între gradul de ocupare a receptorilor striatali ai dopaminei D 2 și concentrația plasmatică a amisulpridei sau doza administrată.
Martinot și colab. au raportat o ocupare post-sinaptică scăzută a D 2 în striatum la doze mici de amisulpridă (50-100 mg/zi). Autorii au sugerat, de asemenea, că legarea extrastriatală ar putea media efectul asupra simptomului negativ.
Dacă ne putem aminti, când risperidona a intrat pe piața indiană, cercetătorii au susținut că EPS ar apărea la doze >6 mg/d. Dar, am observat EPS la doze mai mici, chiar și la 2 mg/d. Este posibil să fie același caz și în cazul amisulpridei.
Deci, cauzele probabile ale EPS cu doze mici de amisulpridă sunt:
În doze mici, blochează receptorii postsinaptici D2 în mod semnificativ în striatum, fără prea mult efect în calea mezolimbică. Prin urmare, acționează selectiv pe căile mezocorticale și nigrostriatale în doze mici. Sunt necesare mult mai multe studii pentru a-i stabili selectivitatea.
În general, negrii sunt metabolizatori lenți. Greutatea corporală scăzută și metabolismul lent pot crește concentrația plasmatică a medicamentelor care provoacă efecte secundare. Ceea ce este scăzut pentru albi nu este scăzut pentru indieni.
Disocierea amisulpridei de receptorii D2 nu este atât de rapidă pe cât se crede.
| Concluzie |
|
Amisulprida a intrat pe piața indiană în urmă cu câțiva ani. Majoritatea studiilor disponibile sunt din țările occidentale. Eficacitatea sa, atât pentru schizofrenia cu simptome pozitive, cât și pentru cea cu simptome negative, cu șanse mai mici de apariție a sindromului metabolic, va ajuta psihiatrii să trateze mai eficient tulburările schizofrenice și cele conexe. Problema cea mai gravă este că abia am început să prescriem acest medicament în spitalul nostru, iar câțiva pacienți au dezvoltat inițial EPS la doze mai mici. În opinia noastră, incidența mai mică a EPS, care este susținută de cercetătorii occidentali, precum și de multe companii farmaceutice, ar trebui să fie bine studiată în contextul nostru indian. Ar trebui cel puțin să ținem cont de acest efect secundar atunci când începem sau creștem dozele.
|
|
|
Boyer P, Lecrubier Y, Stalla-Bourdillon A, Fleurot O. Amisulpride versus amineptină și placebo pentru tratamentul distimiei. Neuropsychobiology 1999;39:25-32. 
|
|
| Bressan RA, Erlandsson K, Jones HM, Mulligan R, Flanagan RJ, Ell PJ, et al. Is regionally selective D 2 /D 3 dopamine occupancy sufficient for atypical antipsychotic effect? Un studiu SPET cantitativ in vivo cu epidepridă cantitativă a pacienților tratați cu amisulpridă. Am J Psychiatry 2003;160:1413-20
|
|
| Perrault G, Depoortere R, Morel E, Sanger DJ, Scatton B. Profilul psihofarmacologic al amisulpridei: Un medicament antipsihotic cu activitate antagonistă a receptorilor presinaptici D 2 /D 3 ai dopaminei și selectivitate limbică. J Pharmacol Exp Ther 1997:280:73-82.
|
|
| Danion JM, Rein W, Fleurot O. Improvement of schizophrenic patients with primary negative symptoms treated with amisulpride. Grupul de studiu Amisulpride. Am J Psychiatry 1999;156:610-6.
|
|
| Leucht S, Pitschel-Walz G, Engel RR, Kissling W. Amisulpride, an unusual „Atypical” antipsychotic: A meta-analysis of randomized controlled trials. Am J Psychiatry 2002;159:180-90.
|
|
| laFougère C, Meisenzahl E, Schmitt G, Stauss J, Frodl T, Tatsch K, et al. D 2 receptor occupancy during high- and low-dose therapy with the atypical antipsychotic amisulpride: Un studiu SPECT cu 123 I-iodobenzamidă. J Nucl Med 2005;46:1028-33.
|
|
| Martinot JL, Paillere-Martinot ML, Poirier MF, Dao-Castellana MH, Loc’h C, Maziere B. Caracteristicile in vivo ale ocupării receptorilor dopaminei D 2 de către amisulpridă în schizofrenie. Psychopharmacology (Berl) 1996;124:154-8.
|
|
| Schoemaker H, Claustre Y, Fage D, Rouquier L, Chergui K, Curet O, et al. Neurochemical characteristics of amisulpride, an atypical dopamine D 2 /D 3 receptor antagonist with both presynaptic and limbic selectivity. J Pharmacol Exp Ther 1997;280:83-97.
|
.