Pe baza diferitelor dovezi, androstadienona, un compus steroidic produs la subraț, a fost propusă ca feromon uman, deși nivelurile sale fiziologice par prea scăzute pentru a induce un răspuns în condiții experimentale. Din acest motiv, majoritatea cercetătorilor din acest domeniu pun sub semnul întrebării „legitimitatea” androstadienonei și preferă să considere extractele axilare în ansamblul lor, ca un fel de „ceai medicinal”, ale cărui componente rămân încă de identificat, dar care, luate împreună, pot induce un răspuns sau pot funcționa ca purtător al altor substanțe active. O altă opțiune este aceea că androstadienona acționează cu grade diferite de potență și, la concentrații mai mici, în funcție de context și de situațiile comportamentale specifice. Scopul acestei lucrări este de a trece în revistă toate datele relevante referitoare la androstadienonă, pentru a stabili dacă aceasta poate fi considerată un feromon fiziologic și, ca atare, o posibilă țintă a viitorilor modulatori ai unor comportamente umane.