Sunayana „Naya” Weber a aflat pentru prima dată despre beneficiile alăptării atunci când a participat la un curs de naștere în Texas, în timp ce era însărcinată cu primul ei fiu în 2010.
Ca mamă însărcinată, Weber s-a trezit ocazional navigând singură printre resursele de parenting și alăptare. La scurt timp după ce și-a născut fiul, și-a dat seama, de asemenea, că există o prăpastie între generații atunci când a cerut sfaturi de alăptare sau sfaturi părintești de la mama ei.
La un moment dat, între nașterea mamei mele și nașterea mea, cultura s-a transformat într-una în care formula era considerată mai bună decât laptele matern sau chiar mai mult un simbol al statutului în care doar femeile sărace alăptau la sân.
„Mama mea a vrut să fie de ajutor, dar multe dintre cunoștințele ei erau depășite sau nu se aplicau situației mele actuale”, a spus Weber, care este acum consultant certificat în lactație. „Ultima ei experiență de alăptare a avut loc în India cu peste 30 de ani în urmă.”
Weber, care s-a născut în Mumbai, India, a aflat că mama ei a fost încurajată de bătrânii din familie să o alăpteze pe ea și pe sora ei timp de șase luni. „Chiar dacă a vrut să alăpteze mai mult timp, i s-a spus că laptele ei nu era suficient de bun”, a spus Weber.
Academia Americană de Pediatrie recomandă ca bebelușii să fie alăptați exclusiv la sân timp de aproximativ șase luni și apoi să fie alăptați cu adăugarea de alimente complementare pentru încă un an sau mai mult. Atât sugarii, cât și mamele pot beneficia de pe urma alăptării la sân, sugarii obținând protecție împotriva diverselor infecții, precum și împotriva diabetului, leucemiei și obezității infantile, iar mamele își diminuează riscul pentru diverse tipuri de cancer, printre alte beneficii, potrivit academiei.
Când Weber a devenit mamă, și-a dat seama că propria practică de alăptare diferă semnificativ de cea a mamei sale: Ambii ei copii au fost alăptați la sân până la vârsta de doi ani, iar Weber a alăptat în public, nu în privat, și s-a bazat pe laptele matern în loc de lapte praf.
„Undeva între nașterea mamei mele și nașterea mea, cultura s-a transformat într-una în care laptele praf era văzut ca fiind mai bun decât laptele matern sau chiar mai mult ca un simbol al statutului în care doar femeile sărace alăptau”, a spus ea.
Pentru a aborda unele dintre concepțiile greșite comune privind alăptarea în comunitatea asiatico-americană, Yajie Zhu, coordonator de programe la departamentul de obstetrică-ginecologie de la Charles B. Wang Community Health Center din New York, a ajutat la inițierea unui program de educație privind alăptarea, adaptat în 2014 la nevoile specifice ale mamelor.
Zhu a remarcat că unele dintre concepțiile greșite pe care le-a auzit de la unele dintre clientele sale de la centru includ ideea că alăptarea este dureroasă sau că nu vor putea produce suficient lapte pentru bebelușii lor.
„Multe femei chinezo-americane, în special imigranții recenți din China, au părerea că formula este mai hrănitoare și mai convenabilă decât laptele matern”, a adăugat Zhu.
Programul de educație a fost un succes, a remarcat ea, cu o „creștere semnificativă” a ratei femeilor care alăptează exclusiv la sân la șase săptămâni după naștere între 2014 și 2016. Centrul de sănătate este în proces de compilare a datelor pentru a le face publice.
O altă preocupare, spun susținătorii, este percepția publică cu privire la faptul că alăptarea este „acceptabilă”. În 2012, revista TIME a primit reacții mixte pentru o copertă care prezenta o mamă care își alăpta copilul de 3 ani. Iar în martie 2018, o revistă indiană a stârnit unele dezbateri pe rețelele de socializare pentru că a prezentat o actriță care alăpta.
Potrivit Conferinței Naționale a Legislativelor Statale, 49 de state au legi care permit femeilor să alăpteze în orice loc public sau privat. În plus, conform legii federale, angajatorii sunt obligați să ofere facilități la locul de muncă pentru mamele care alăptează.
Dar nu toți angajatorii au onorat această lege: potrivit unui raport publicat în revista de cercetare Women’s Health Issues în 2016, doar 40 la sută dintre femei au avut acces „atât la timp de pauză, cât și la un spațiu privat pentru exprimarea laptelui”.”
To-wen Tseng, un fost reporter TV cu sediul în San Diego, California, a declarat că s-a confruntat cu provocări atunci când s-a întors la serviciu după concediul de maternitate în 2013 la World Journal, un ziar de limbă chineză care deservește America de Nord, când copilul ei a împlinit 3 luni.
„Am vorbit mai întâi cu supervizorul meu; ea mi-a spus: „Nu trebuie să alăptezi. Bebelușii hrăniți cu formule sunt la fel de sănătoși'”, a spus Tseng. Ea a vorbit apoi cu departamentul de resurse umane al companiei, care i-ar fi spus că „nu erau la curent cu legea.”
Tseng a spus că, într-o scrisoare trimisă de avocatul ei ziarului, a susținut că fostul ei angajator nu i-a oferit amenajări la locul de muncă pentru ea ca mamă care alăptează sau un spațiu rezonabil pentru a trage lapte. Avocatul lui Tseng a declarat că World Journal a oferit o înțelegere după ce a primit scrisoarea, plătind un acord monetar și acceptând să implementeze o nouă politică, potrivit Legal Aid at Work, o organizație non-profit care a reprezentat-o pe Tseng. Ca parte a înțelegerii, ziarul a negat orice responsabilitate sau faptul că s-a angajat în vreo abatere.
Avocatii World Journal au declarat că ziarul a rezolvat plângerea pentru a evita un litigiu și că nu a existat „niciun merit în ceea ce privește acuzațiile”. Un supervizor de la ziar a amenajat un birou separat pentru Tseng, iar ziarul a achiziționat un frigider pentru a stoca laptele matern, potrivit biroului de avocatură Rose W. Tsai & Associates, care reprezintă World Journal LA.
„Din nou, World Journal a fost și continuă să fie atent la nevoile tuturor angajaților săi, inclusiv ale mamelor care alăptează”, se arată într-o declarație a cabinetului de avocatură.
Multe femei chinezo-americane, în special cele recent imigrate din China, sunt de părere că laptele praf este mai hrănitor și mai convenabil decât laptele matern.
Tseng a declarat că a vrut să invite în compania sa profesioniști în domeniul alăptării care să vorbească despre beneficiile alăptării, dar pentru că multe dintre colegele sale nu vorbesc engleza ca primă limbă, a încercat să găsească experți vorbitori de chineză, dar nu a reușit.
De la acea experiență, Tseng și-a dedicat cariera pentru a milita pentru o politică favorabilă familiei și pentru echitate de gen la locul de muncă, scriind pe blog despre alăptare ca un drept al omului și vorbind despre barierele din calea alăptării în comunitățile asiatice-americane și nu numai.
Este, de asemenea, unul dintre membrii fondatori ai Asian Breastfeeding Task Force, un grup de furnizori de servicii medicale și avocați fondat în 2017 în speranța de a promova și sprijini alăptarea în comunitățile asiatice-americane.
„Când mi-am părăsit slujba de reporter cu normă întreagă și am devenit o activistă în domeniul alăptării, speram ca nicio femeie să nu fie nevoită să treacă vreodată prin ceea ce am trăit eu”, a spus ea. „De atunci, au trecut patru ani. Încă mai avem un drum lung de parcurs.”
Follow NBC Asian America pe Facebook, Twitter, Instagram și Tumblr.
.