Relația dintre comoție și CTE

Contuzia se întrepătrunde cu encefalopatia traumatică cronică. Charles Adler, MD, PhD, de la Mayo Clinic, explică ce știm – și ce trebuie să învățăm – despre comoție și CTE.

Contuzia a devenit un cap de afiș pentru ligile sportive profesioniste. De la fotbal la hochei și chiar la lupte profesioniste, tot mai mulți sportivi vorbesc despre efectele de durată pe care le resimt după ce au suferit multiple contuzii fără un tratament adecvat. Acest lucru a scos în evidență una dintre cele mai mari îngrijorări sau temeri legate de comoție: encefalopatia traumatică cronică, cunoscută și sub numele de CTE.

În ciuda noului interes pentru diagnosticarea, tratamentul și prevenirea CTE, afecțiunea nu a fost încă pe deplin înțeleasă.

„Cred că este cu adevărat esențial ca, dacă cineva practică un sport sau servește în armată și are un traumatism cranian, să înțeleagă riscurile”, spune Charles Adler, MD, PhD, de la Mayo Clinic. „Este foarte dificil să-i consiliezi pe oameni acum, având în vedere cât de puțin știm despre ce cauzează CTE. Dar îi putem sfătui cu privire la asocierea dintre loviturile repetate la cap și CTE.”

Elemente de bază: Ce este CTE?

Potrivit doctorului Adler, CTE este o tulburare neurodegenerativă care poate fi diagnosticată doar în timpul unei autopsii a creierului. CTE se caracterizează prin aglomerarea unei proteine numite tau în anumite zone ale creierului. CTE pare să apară la persoanele care au suferit leziuni repetate la cap, spune Dr. Adler.

Dar, în ciuda faptului că există multiple semne și simptome clinice asociate cu CTE, Dr. Adler spune că aceasta nu poate fi diagnosticată oficial la persoanele în viață. În acest moment, CTE poate fi confirmată doar după ce cineva a decedat, ceea ce reprezintă un obstacol major pentru cercetători.

Diagnosticarea CTE

Deși nu este posibil să se diagnosticheze CTE la persoanele în viață, există simptome care ar putea fi semne ale acestei tulburări. CTE se poate prezenta cu simptome cognitive, de dispoziție și/sau comportamentale, inclusiv:

  • Dificultate de gândire
  • Pierdere de memorie, pe termen scurt și/sau lung
  • Dificultate în planificarea și îndeplinirea sarcinilor
  • Comportament impulsiv
  • Depresie, anxietate, și/sau apatie
  • Paranoia
  • Instabilitate emoțională
  • Gânduri sau comportament sinucigaș
  • Dureri de cap

Contuzii & CTE

Dat fiind faptul că se crede că CTE este cauzată de leziuni repetate la cap, afecțiunea poate fi legată de comoție. Dar Dr. Adler spune că cercetătorii nu au determinat legătura specifică. Prin urmare, nu știm câte traumatisme craniene sau ce factori genetici cresc șansele de a dezvolta CTE.

„Ceea ce pare să fie clar este că singurele persoane care au dezvoltat CTE au avut traumatisme craniene repetate”, spune Dr. Adler. „Credința este că este repetitivă, spre deosebire de un singur eveniment. Totuși, nu cred că avem încă informațiile necesare pentru a putea discerne acest lucru cu siguranță.”

Eforturile actuale de cercetare

Dr. Adler spune că cercetarea actuală se concentrează în jurul găsirii unui biomarker pentru CTE pentru a ajuta la diagnosticarea persoanelor în viață. El notează, totuși, că încă nu înțelegem ce perpetuează CTE. Acest lucru înseamnă că, chiar dacă poate fi diagnosticat, nu știm cum se produce de fapt CTE.

„Nu înțelegem neapărat câte traumatisme craniene repetitive duc la CTE sau cât de repede după un impact la cap, un altul ar putea juca un rol în dezvoltarea CTE”, spune Adler. „Acest lucru înseamnă că nu știm dacă este vorba de un efect cumulativ pe parcursul vieții sau chiar dacă este vorba de numărul de lovituri la cap într-o anumită perioadă de timp.”

Diagnostic CTE Research

Dr. Adler se numără printre profesioniștii din domeniul medical care lucrează pentru o mai bună înțelegere a CTE. Un studiu, „Tau Positron-Emission Tomography in Former National League Football Players” (Tomografia cu emisie de pozitroni Tau la foștii jucători din Liga Națională de Fotbal), a folosit o scanare PET experimentală care ar putea detecta niveluri mai ridicate de tau în creierul sportivilor NFL retrași în viață. În timp ce acest lucru pare promițător, rezultatele trebuie încă să fie reproduse în studii mai mari – și confirmate postum.

Dr. Adler este, de asemenea, implicat în DIAGNOSE CTE, un proiect de cercetare de 7 ani, cu mai multe locații, care vizează dezvoltarea unor modalități de diagnosticare a CTE în timpul vieții, examinând în același timp și potențialii factori de risc. Scopul DIAGNOSE CTE este de a colecta și analiza biomarkeri pentru detectarea CTE, printre alte obiective.

Întrebările rămân

În ciuda cercetărilor pe care Dr. Adler și alții și le asumă, el spune că nu poate da un „răspuns măreț” cu privire la modul în care se poate atenua riscul CTE. El remarcă faptul că numărul total de impacturi sau leziuni ale capului care cauzează CTE nu este clar. Mai mult, comunitatea medicală nu se simte încă confortabil să le spună oamenilor ce să facă pe baza unei științe clare, adaugă Adler.

„Concluzia este că există convingerea că, cu cât cineva se întoarce mai repede și are un al doilea traumatism cranian după un prim traumatism, cu atât va crește riscul de CTE”, spune el. „Dar acest lucru nu este absolut deloc dovedit.”

.

Lasă un comentariu