Context: ‘Semnul de aplauze’, o tendință de a continua să aplaude ca răspuns la instrucțiunile de a aplauda de trei ori, a fost descris în 1995 și a fost considerat specific bolilor degenerative, în special tulburărilor parkinsoniene atipice. În faza incipientă a bolii Parkinson (PD), semnul a fost raportat ca fiind, de asemenea, pozitiv. În faza tardivă a PD nu se știe dacă și în ce măsură poate fi provocat semnul și rămâne necunoscut dacă și în ce măsură semnul se corelează cu afectarea cognitivă și cu demența legată de PD.
Metode: Au fost incluși rezidenți ai căminelor de bătrâni cu PD (MMSE >17). Toți pacienții au fost supuși testului de bătaie din palme și au fost testați pentru tulburări cognitive prin utilizarea clinimetriei acceptate (MMSE și Scopa-cog). S-a efectuat un test T cu ipoteza că pacienții care exprimă semnul de aplauze vor avea un scor mai mic la MMSE sau Scopa-cog.
Rezultate: Au fost incluși 73 de rezidenți ai unui azil de bătrâni (în principal Hoehn și Yahr 4/5) cu o durată medie a bolii de 10 ani și o vârstă medie de 78,7 ani. Semnul de aplauze a fost găsit pozitiv la 15 din 73 de rezidenți (20,5%). Rezidenții care au exprimat semnul de aplauze au avut scoruri medii semnificativ mai mici la MMSE (25,1 vs. 22,9 puncte, p < 0,006) și Scopa-cog (14,8 vs. 12,0 puncte, p < 0,039).
Concluzii: Semnul de aplauze este prezent în stadiul tardiv al PD și se corelează cu un grad mai mare de afectare cognitivă, așa cum a fost stabilit cu teste clinimetrice acceptate. Un grad mai mare de afectare a lobului frontal explică prezența semnului de aplauze.