MANAGEMENTUL REZULTATELOR CERCETĂRII STUDIILOR PRIMARE
Utilizarea software-ului de management al referințelor bibliografice a fost propusă inițial pentru studiile de revizuire sistematică (RS), primele publicații privind utilizarea acestui sistem datând din anii 1990.17-18 Mulți recenzori folosesc foi de calcul Microsoft Excel, în timp ce alții selectează studiile manual, cu tipărirea titlurilor și rezumatelor, ceea ce face ca procesul să fie complex, neecologic și consumator de timp. În prezent, fluxul de lucru în procesul de revizuire este mai simplificat prin utilizarea programelor informatice.19 Într-un studiu publicat în 2013, autorii au subliniat faptul că mai mult de jumătate dintre revizuirile sistematice au utilizat programul EndNote®.20 Deoarece RS sunt similare cu RI, se propune utilizarea acestei tehnologii pentru a facilita procesul de selecție a studiilor primare.
Utilizarea programelor de gestionare a referințelor bibliografice (de exemplu, EndNote®, Mendeley® și Zotero®) este importantă pentru a operaționaliza selecția studiilor primare în RI.13 Aceste programe fac posibilă localizarea referințelor repetate, identificarea limbilor, selectarea perioadelor de publicare, crearea de grupuri în funcție de criteriile de selecție (includere și excludere), compararea referințelor selectate între recenzenți, precum și crearea de citate în timpul redactării textului științific, facilitând formatarea referințelor la sfârșitul fiecărui proces de pregătire a manuscrisului. Alegerea software-ului este influențată de disponibilitatea acestuia (gratuit sau cu plată) și de adaptarea recenzentului la opțiunile disponibile. În literatura de specialitate, există studii în care autorii au comparat diferitele programe.21-22 În general, managerii de referințe îndeplinesc funcțiile de bază de localizare a publicațiilor, de stocare a rezultatelor și de citare a referințelor în timpul redactării manuscrisului.
Selecția programului trebuie să răspundă totuși nevoilor individuale ale recenzentului, deoarece fiecare instrument vine cu avantaje și dezavantaje.21-22 De exemplu, ușurința de utilizare a Mendeley® este unul dintre punctele sale forte. Pe de altă parte, acest manager are slăbiciunea de a nu permite căutări în bazele de date în cadrul propriei sale structuri și nici nu permite modificări dinamice în formatarea citărilor din texte.22 Astfel, este necesară cunoașterea fiecărui soft pentru a-l identifica pe cel care se adaptează cel mai bine fiecărui recenzent, motiv pentru care merită menționată utilizarea EndNote®, pe care autorii acestui articol îl folosesc de peste 15 ani.
În această reflecție, vom discuta despre utilizarea softului EndNote®, versiunea XV. Trebuie menționat că există versiunea online gratuită (EndNote® Basic) disponibilă pe site-ul Thomson Reuters (www.endnote.com), care nu dispune de toate funcțiile disponibile în versiunea cu plată.
Când se creează fișierul în EndNote®, se pot contura, de asemenea, diferite grupuri pentru a organiza căutarea. După căutarea studiilor primare în bazele de date, în care recenzentul a încrucișat descriptorii controlați și cuvintele-cheie din strategia PICO, se poate exporta cu ușurință căutarea într-un fișier și se poate importa prin utilizarea filtrelor pentru EndNote®. De exemplu, căutarea în baza de date PubMed necesită selectarea filtrului „PubMed (NLM)”; în baza de date LILACS, filtrul de alegere este „Reference Manager (RIS)”. Alte baze de date, cum ar fi CINAHL și Web of Science, permit importarea directă a referințelor prin dublu-clic pe fișierul exportat din baza de date. EndNote® pune la dispoziția utilizatorilor săi un canal YouTube cu diferite videoclipuri care îi învață cum să utilizeze acest software (https://www.youtube.com/user/EndNoteTraining). În plus, utilizatorii au la dispoziție ghiduri gratuite și ușor de utilizat.
După importarea căutării în EndNote® și direcționarea înregistrărilor care se referă la grupul care indică fiecare bază de date, se recomandă salvarea fișierului de back-up cu căutarea originală, fără a gestiona conținutul, în scopul recuperării publicațiilor care ar fi putut fi excluse din greșeală de către utilizator, pe lângă faptul că dispune de înregistrarea numărului de referințe identificate în fiecare bază de date.
O altă caracteristică este aceea de a modifica (sau personaliza) câmpurile disponibile în cadrul bibliotecii EndNote® pentru a identifica sursa fiecărei căutări. Utilizatorul trebuie să selecteze „Tools” (Instrumente), să facă clic pe „Change and Move Fields” (Modificarea și mutarea câmpurilor), să selecteze un câmp, de exemplu „URL”, să selecteze „Replace whole field with” (Înlocuirea întregului câmp cu), în cadrul din dreapta, să introducă numele bazei de date la care se referă acel grup de referințe exportate și să facă clic pe „OK”. Această acțiune modifică întregul conținut al coloanei de referințe pentru grupul respectiv. Atunci când execută această modificare în fiecare bază de date, recenzentul va avea înregistrarea exactă a sursei fiecărei referințe. Acesta ar trebui să fie unul dintre primii pași întreprinși de revizor. Pas cu pas pentru funcția descrisă și alte comenzi importante pentru realizarea metodelor de revizuire sunt disponibile pe canalul YouTube „EndNote for Systematic Reviews „*.
Figura 2 prezintă un exemplu de creare a grupurilor în cadrul bazei de date de referințe în dezvoltarea metodelor de revizuire. Pentru a face acest lucru, trebuie doar să faceți clic dreapta în cadrul „My Groups” (Grupurile mele), unde puteți crea seturi de grupuri („Create Group Set”), cu grupuri noi în cadrul fiecărui grup mai mare („Create Group”). Aceste acțiuni permit crearea de diferite filtrări din setul de studii primare identificate. Pentru a adăuga referințe în fiecare grup, este suficient să selectați publicația și să o trageți în grupul dorit.
Figura 2 Exemple de grupuri care pot fi create în selectarea studiilor primare pentru revizuirea integrativă, Ribeirão Preto, São Paulo, 2017
Utilizarea EndNote® permite, de asemenea, modificarea câmpurilor din cadrul bazei de referințe, pentru a gestiona criteriile de includere și excludere pe care le-au efectuat recenzorii independenți. În acest caz, fiecare referință primește o etichetă, cu unul sau mai multe coduri, care justifică includerea sau excluderea studiului primar de către fiecare recenzent. În literatura de specialitate, într-un studiu publicat, autorii au elaborat un ghid privind modul de utilizare a funcțiilor EndNote® pentru a permite selectarea studiilor primare într-un mod riguros și organizat.23
În selectarea studiilor primare, referințele trebuie să se repete (dublarea studiilor) în căutările efectuate în diferitele baze de date. Înainte de a elimina studiile duplicate, este necesar să se redenumească coloana „URL”, indicând baza de date din referință, așa cum s-a menționat anterior. După cum se arată în figura 3, se poate crea un grup numit „Duplicate Studies” și se pot direcționa toate referințele repetate către acest dosar.
Figura 3 Demonstrație a fazelor de export către software-ul EndNote®, Ribeirão Preto, São Paulo, 2017
Pentru a selecta studiile duplicate, recenzentul trebuie să facă clic pe fila de sus numită „References” și să selecteze „Find Duplicates”. Prin această acțiune, programul evidențiază referințele duplicate. Următorul pas este ștergerea acestor referințe, o acțiune care trimite textele duplicate în dosarul „Unfiled”. Dacă programul trimite referințele duplicate în coșul de gunoi al software-ului, trebuie să selectați din nou aceste înregistrări, să faceți clic dreapta și să selectați „Restore to Library”. Această acțiune direcționează referințele recuperate către dosarul „Unfiled”, unde pot fi adăugate la dosarul de interes, așa cum s-a menționat deja. Pasul relevant este de a selecta toate textele transmise în dosarul „Unfield”, de a face clic dreapta și de a adăuga aceste referințe („Add References To”) la dosarul care va conține studiile duplicate. Este posibil ca, în cazul în care se întreprinde această acțiune, să rămână în continuare unele studii duplicate, deoarece referințele au fost extrase din baze diferite și nu sunt întotdeauna indexate identic.
Pentru selectarea anului de publicare, de exemplu, a ultimilor cinci sau zece ani, recenzentul trebuie să facă clic pe coloana „Year”, care apare ca titlu imediat înainte de referințe. Făcând clic pe această coloană, programul sortează referințele în funcție de anul publicării în ordine crescătoare și descrescătoare. Recenzorul poate selecta referințele din anii de interes și poate efectua aceeași acțiune descrisă anterior, adică să șteargă referințele care nu fac parte din perioada delimitată, trimițându-le în dosarul „Unfiled”. În continuare, recenzorul trebuie să selecteze toate textele transmise în acest dosar, să facă clic dreapta și să adauge aceste referințe („Add References To”) în dosarul care va conține studiile publicate într-o perioadă care nu a fost selectată pentru a compune eșantionul analizei.
Există două modalități în scopul identificării limbii. Prima este de a căuta în cadrul bazei de date de referințe. Recenzentul trebuie să rețină că, atunci când face clic pe orice dosar din grupurile create, pot fi căutate diferite câmpuri cu ajutorul instrumentului „Search”. Atunci când face clic pe opțiunile existente pentru căutare, examinatorul trebuie să selecteze câmpul „Language”. După această acțiune, introduceți limbile pe care recenzentul nu le stăpânește sau de care nu este interesat. În funcție de baza de date din care a fost extras studiul, limba poate fi descrisă în detaliu sau identificată prin cele trei litere inițiale, de exemplu „eng” pentru a identifica limba engleză. Acesta poate fi, de asemenea, gol, adică nu conține informații despre limba referinței.
A doua modalitate este de a utiliza același instrument „Search”, de a selecta câmpul „Title” în opțiunile de căutare și de a introduce simbolul de paranteză „[” deoarece, de cele mai multe ori, referințele care sunt într-o altă limbă decât engleza au titlurile în engleză în paranteză. După această acțiune, recenzentul ar trebui să șteargă aceste referințe prin trimiterea articolelor în dosarul „Unfiled”. Apoi, să selecteze toate textele transmise în acest dosar, să facă clic dreapta și să adauge aceste referințe („Add References To”) la dosarul care va conține referințe publicate în alte limbi care nu vor face parte din eșantionul de revizuire.
Pentru identificarea textelor care nu sunt articole științifice, recenzentul trebuie să facă clic pe coloana „Ref Type”, care apare ca un titlu imediat înainte de studiile enumerate în baza de date de referințe. Făcând clic pe această coloană, programul ordonează referințele în funcție de tipul lor, facilitând, de exemplu, identificarea tezelor și a capitolelor de carte.
O altă caracteristică utilă a programului este rezumatul publicației, un aspect important pentru selectarea studiilor primare care vor fi incluse în RI, prin citirea titlului și a rezumatului fiecărei referințe. Astfel, atunci când se face clic pe dosarul de interes, în același loc în care are loc căutarea în cadrul referințelor propriu-zise, există o pictogramă numită „Preview”, care permite vizualizarea completă a referinței și a rezumatului. Rețineți că, pentru această vizualizare, în fila superioară, unde este posibilă selectarea stilului de referință, trebuie să se facă clic pe „Annotated”, altfel utilizatorul va vedea ultimul stil de referință folosit pentru formatarea referințelor.
Pentru a completa avantajele utilizării EndNote®, programul conține și un instrument de căutare în text integral. Pentru a face acest lucru, recenzentul trebuie să selecteze referințele, să facă clic dreapta și să selecteze „Find Full Text”. Trebuie remarcat faptul că programul caută grupuri de 250 de referințe, astfel încât recenzentul trebuie să fie atent la acest aspect atunci când caută texte în Portable Document Format (PDF). Această funcționalitate a programului este, de asemenea, condiționată de IP-ul computerului, recuperând un număr mai mare de texte în instituțiile afiliate la portalurile de cercetare, sau atunci când este posibil accesul la distanță în afara mediului academic prin serviciul Virtual Private Network (VPN).
.