August Wilhelm von Hofmann, (n. 8 aprilie 1818, Giessen, Hesse-Darmstadt – decedat la 2 mai 1892, Berlin), chimist german ale cărui cercetări asupra anilinei, împreună cu cele ale lui Sir William Henry Perkin, au ajutat la crearea bazelor industriei coloranților anilina.
Hofmann a studiat cu Justus von Liebig la Universitatea din Giessen și și-a luat doctoratul în 1841. În 1845 a devenit primul director al noului Royal College of Chemistry, din Londra. S-a mutat la Bonn în 1864, dar în 1865 a devenit profesor de chimie și director de laborator la Universitatea din Berlin, continuând acolo ca profesor și cercetător până la moartea sa.
Lucrările sale au acoperit o gamă largă de chimie organică. Prima sa cercetare, asupra gudronului de cărbune, a dus la dezvoltarea unor metode practice de obținere a benzenului și toluenului și de transformare a acestora în compuși nitro și amine. În alte lucrări, a preparat cele trei etilamine și compușii de tetraetilamoniu și a stabilit relația lor structurală cu amoniacul. A descoperit formaldehida, hidrazobenzenul, izonitrilii și, împreună cu Auguste Cahours, alcoolul alilic. Reacția Hofmann a fost denumită după metoda sa de transformare a unei amide în amină. A dezvoltat, de asemenea, o metodă de determinare a greutății moleculare a lichidelor din densitatea vaporilor. Aproape 1.000 de lucrări științifice au provenit din laboratorul său, iar aproape 300 dintre acestea reprezentau munca sa proprie. A fost cofondator al Societății Germane de Chimie (1867) și a îndeplinit 14 mandate de președinte al acesteia în perioada 1868-92.
.